Eram obosiţi, flămânzi şi profani. Fără nici o iniţiere, ni se aruncă provocarea să comandăm prima cină într-un restaurant pitoresc, pe una dintre străzile hărmăluitoare din Patong. Gang hunlay. Kow soi gai. Nam prik ong. Yum woon sen. Som tam pu sau Som tam thai? Gai yang – sau poate Mu yang? Să fim serioşi. […] [...more]
Aeroportul din Phuket, ora de îmbarcare. La câţiva paşi de culoarul spre avion, două magazine. Unul aparent inofensiv – cu apă, cafea, biscuiţi, ciocolată, reviste, ce-i trebuie omului la drum. Celălalt etalează, suspect de ofertant, de parcă te trage de mânecă, vitrine cu bijuterii scumpe, aur, perle, diamante. În primul magazin, părinţi cu copii deja […] [...more]
Jim Thompson s-a stabilit în Asia imediat după Al Doilea Război Mondial, ca șef al biroului din Bangkok al Office of Strategic Services (precursor al CIA). Fostul ofiţer în US Military Intelligence studiase arhitectura, lucrase ca designer și decorator. A colecţionat mii de obiecte tradiţionale asiatice și și-a construit propria casă din fragmentele altor șase […] [...more]
Am senzaţia că nu prea există cadenţă prestabilită a felurilor de mâncare. Poţi începe cu ceva dulce şi poţi încheia cu supă, căci nu există felul întâi, felul doi. Iar dacă nu ţi le pui în castronaşe separate, parcă mănânci un fel de terci continuu. La masă nu se pune la masă cuţit, căci e […] [...more]
O să mă abţin să fac previzibila comparaţie fluturi vs. flori. E uzată. Poate o să pomenesc de aripi, antene, petale, pistil, stamine, culori irizate. Poate. La enunţul vioi al ghidului: „Azi vizităm o fermă de fluturi” am fost rezervată. Mare chestie – unii care cresc fluturi în loc de oi sau capre. Dar deh, […] [...more]
Seară de distracţie turistică în Kamala Beach, lângă Patong: Phuket FantaSea, „The Ultimate Cultural Theme Park”. Un experiment atât de excesiv şi suprem şi tematic – mai puţin cultural – cam la limita suportabilităţii. Mai întâi, dumneata, ca plătitor de bilet la distracţie, erai un pic frăgezit la ochi şi urechi de-a lungul aleilor din […] [...more]
E un ritual acceptabil: din voiaj trebuie să revenim cu ceva pipăibil. Ne cumpărăm amintiri, fiecare după plac: magneţi de frigider, albume, brelocuri, statuete, căni, tricouri inscripţionate. Industria de suveniruri n-o să moară vreodată. Dar să nu judecăm, eu una nu pledez pentru shopping intelectual, rafinat, cult. Mi se pare înduioşător ce vezi prin aeroporturile […] [...more]